- Google recunoaște și echivalează parțial căutările cu și fără diacritice, dar le tratează adesea separat în SERP.
- Titlul paginii (tag-ul title) are un impact major: dacă e fără diacritice, Google poate prefera varianta fără, chiar dacă în conținut sunt folosite.
- Pentru branduri axate pe estetică și experiență, diacriticele sunt un semn de respect și profesionalism.
- Pentru trafic maxim, scrierea fără diacritice poate aduce avantaje, dar cu prețul unei identități vizuale mai slabe.
- Cel mai bun compromis: titluri și meta tag-uri fără diacritice + conținut on-page scris corect, cu diacritice.
Context: un experiment simplu, dar revelator
Am analizat două căutări aparent identice:
- dermatologie pediatrica (fără diacritice) → primul rezultat: kidmed.ro
- dermatologie pediatrică (cu diacritice) → primul rezultat: adeomed.ro
Aceeași intenție, același limbaj, dar două SERP-uri diferite.
Acest comportament arată că, deși Google înțelege că “pediatrica” și “pediatrică” sunt același cuvânt, algoritmul său poate diferenția între ele în funcție de title, url, H1, linkuri externe, ancore interne sau contextul lexical din pagină.
Ce spune Google despre diacritice?
Google nu are un statement oficial specific pentru limba română, dar în general:
- Google normalizează și lemmatizează caracterele diacritice în multe limbi.
- Totuși, nu garantează o identitate completă a tratării cu/ fără diacritice.
- În practică, rezultatele pot diferi în funcție de cât de frecvent este folosită o formă sau alta în paginile indexate.
Ce spun datele reale din SERP
Am testat zeci de termeni:
- mașină de jucărie vs masina de jucarie
- masă de bucătărie vs masa de bucatarie
- căruț copii vs carut copii
Rezultatele:
- În cele mai multe cazuri, primele rezultate sunt fără diacritice, pentru că așa sunt scrise titlurile și URL-urile celor mai populare site-uri.
- Cu toate acestea, Google poate selecta fragmente din pagini scrise cu diacritice pentru a le afișa în preview, chiar dacă title-ul e fără.
Argumente pentru folosirea diacriticelor
✅ Calitate percepută mai mare
Utilizatorii asociază adesea textul scris corect, cu diacritice, cu o atenție mai mare la detalii. Este același principiu după care judecăm un CV fără greșeli sau un meniu de restaurant scris impecabil: denotă grijă, profesionalism și un anumit standard al brandului.
Exemplu: un text despre „implant dentar” care menționează „masina de frezat” pare scris în grabă. În schimb, „mașină de frezat” transmite că autorul a avut grijă de conținut – și implicit, de cititor.
SEO înseamnă și UX (experiență utilizator), iar calitatea percepută influențează dwell time, bounce rate și chiar CTR-ul din SERP.
✅ Respect pentru limba română
A scrie corect, cu diacritice, este o formă clară de respect pentru limba în care comunicăm. Mai ales în contextul digital românesc, unde tot mai mult conținut este generat automat sau tradus prost, faptul că un site se exprimă cu diacritice îl diferențiază instant în ochii unui public educat.
În special pentru autorii de bloguri, editorii de reviste online, site-urile culturale, platformele educaționale – a scrie fără diacritice poate părea superficial, ba chiar disprețuitor.
✅ Conținut ușor de citit și mai profesionist
Lipsa diacriticelor poate schimba complet sensul unor propoziții sau le poate face greu de înțeles. De exemplu:
- „fata merge pe jos” vs „fată merge pe jos”
- „bun pentru copii” vs „buni pentru copii” (în cazul declinărilor greșite)

Diacriticele ghidează privirea și ritmul de citire, așa cum o fac pauzele și virgulele. În lipsa lor, un text poate părea „robotic”, ca și cum ar fi fost tradus automat sau scris în grabă.
✅ Mai mare încredere pentru anumite categorii
În domenii precum sănătate, educație, consultanță B2B, servicii financiare sau juridice, diacriticele devin un indicator de credibilitate și autoritate. Utilizatorul nu caută doar informație – caută siguranță, certitudine, claritate.
Dacă intri pe un site de cardiologie care scrie „consultatie cardiologica” fără diacritice, prima impresie poate fi negativă. Pe un site de copii, dacă vezi „vaccin copil” fără diacritice, poate părea neglijent. Imaginează-ți că vrei să îți alegi un avocat și citești: „reclamatie pentru daune morale si materiale”…
✅ Mai ușor de citat în presă sau în articole de autoritate
Textele scrise corect, cu toate semnele grafice ale limbii române, sunt mai ușor preluate în mod profesionist de publicații media sau de alte site-uri care vor să le citeze. Jurnaliștii, în general, evită să copieze conținut fără diacritice – pentru că le afectează propriul standard editorial.
Dacă vrei ca un articol de blog să fie citat de un site precum contributors.ro, republica.ro sau hotnews.ro, e foarte probabil să fie ignorat dacă e scris „ca pe mess”.
Argumente pentru evitarea diacriticelor
⚠️ Volumul de căutări e dominat de termeni fără diacritice
Majoritatea utilizatorilor din România folosesc tastaturi fără limba română activată sau scriu rapid, mai ales pe mobil, ignorând diacriticele. Astfel, căutările de tip:
- masa de bucatarie
- carut copii
- vacanta grecia
sunt de regulă de 5–10 ori mai căutate decât echivalentele lor scrise corect:
- masă de bucătărie
- căruț copii
- vacanță grecia
Exemplu din Keyword Planner:
carut copii → 4.400 căutări/lună
căruț copii → 390 căutări/lună
Implicare practică: dacă vrei să targetezi volumul maxim de trafic, forma fără diacritice este mai „naturală” pentru motorul de căutare, fiind exactă cu interogarea.
⚠️ Majoritatea utilizatorilor scriu fără diacritice din obișnuință sau comoditate
Este o realitate a comportamentului online: oamenii nu tastează cu diacritice. Motivele includ:
- Lipsa tastaturii românești,
- Teama de greșeli (ex: confuzia între „â” și „î”),
- Automatismul social media și al căutărilor rapide.
Acest comportament face ca și Google să răspundă mai ușor interogărilor fără diacritice, livrând rezultate similare în formă.
⚠️ Titlurile fără diacritice pot avea mai mult CTR dacă seamănă cu interogările
Dacă un utilizator caută pat copii ieftin, iar în SERP apar titluri exact așa formulate, mintea lui va recunoaște mai repede și mai clar acel model vizual. De aceea, titlurile care copiază forma tastată de user pot avea un CTR mai bun, chiar dacă sunt „incorecte” gramatical.
Exemplu:
masa extensibila → titlul „Masa extensibila ieftina pentru bucatarie” poate performa mai bine decât „Masă extensibilă ieftină pentru bucătărie” la căutările fără diacritice.
⚠️ Uniformitate cu linkurile externe (care sunt în general fără diacritice)
Când obții linkuri din alte site-uri (guest posts, articole de PR, social media etc.), cele mai multe ancore și URL-uri sunt fără diacritice. De ce? Pentru că:
- E mai simplu să scrii rapid și fără erori,
- Diacriticele în URL pot cauza probleme de encoding sau redirecționare,
- Platformele automate (ex: CMS-uri) elimină diacriticele din permalinkuri.
Exemplu: dacă pagina ta este despre „căruț sport pentru copii”, dar linkurile primite sunt pe „carut sport copii”, Google poate percepe o discrepanță semantică, afectând relevanța.
⚠️ Posibile probleme tehnice în URL, encoding sau afișare
Deși rare, în unele cazuri diacriticele în URL pot genera:
- caractere „urâte” în browser (ex: %C4%83 în loc de ă),
- probleme de redirectare sau indexare în WordPress sau WooCommerce,
- limitări pe platformele de tracking sau în campaniile UTM.
Recomandare frecventă SEO: folosește sluguri fără diacritice, chiar dacă scrii conținutul cu ele.
Strategii hibride recomandate
📌 1. Meta title & URL fără diacritice – optimizezi pentru căutările fără, care sunt majoritare
Meta title-ul este unul dintre cei mai importanți factori on-page pentru ranking. Alegând să-l scrii fără diacritice:
- te aliniez cu forma de căutare a majorității utilizatorilor,
- crești șansele ca titlul tău să se potrivească exact cu interogarea și să apară mai sus în SERP,
- îmbunătățești CTR-ul prin familiaritate vizuală.
URL-ul, la rândul său, ar trebui să fie:
- scurt,
- fără diacritice,
- fără caractere speciale (ex: ș, ț, ă, î, â).
Exemplu:
URL recomandat: site.ro/masa-bucatarie-ieftina
Meta title: Masa bucatarie ieftina – Modele pentru orice tip de locuinta
📌 2. H1 și conținut scris corect, cu diacritice – oferi profesionalism și o experiență plăcută
Odată ce utilizatorul a dat click, calitatea conținutului contează enorm. Scrierea cu diacritice:
- arată grijă față de cititor,
- este mai ușor de citit,
- inspiră încredere și profesionalism.
H1-ul este titlul principal din pagină și poate include diacritice fără riscuri SEO – Google nu îl folosește în același mod ca title-ul din cod (tag-ul <title>).
Exemplu:
H1: Masă de bucătărie extensibilă – idei moderne pentru familii numeroase
Conținutul poate include expresii ca: „Alegerea unei mese de bucătărie este esențială pentru confortul zilnic.”
📌 3. Sluguri și linkuri interne fără diacritice – eviți erori de encoding, ajută la stabilitate
Slugurile (partea finală a URL-ului) fără diacritice:
- sunt mai stabile în timp (nu se encodează în %C4%83 etc.),
- sunt mai ușor de copiat și partajat pe social media, în email sau offline,
- reduc riscul de erori 404 din redirecturi greșite.
La fel, linkurile interne trebuie să urmeze această regulă pentru a păstra coerența tehnică a site-ului și a evita duplicate content cauzat de versiuni cu/ fără diacritice în URL-uri diferite.
Exemplu:
site.ro/produse/masa-bucatarie în loc de site.ro/produse/masă-bucătărie
📌 4. Păstrează o coerență pe întregul site – nu alterna fără motiv între forme
Cel mai rău lucru este inconsistența:
- o pagină cu title fără diacritice,
- H1 cu diacritice,
- conținut mixt,
- linkuri interne în ambele forme.
Această alternanță poate semnaliza lipsă de profesionalism, dar și poate genera confuzie semantică pentru Google, afectând relevanța și indexarea.
Recomandare: alege o regulă clară:
- Titlu și slug fără – conținut cu
sau - Totul cu diacritice (dacă brandul o cere)
și aplic-o peste tot.
Poți seta reguli și în CMS (ex: WordPress) sau în platforma de content creation, ca să te asiguri că toate paginile respectă stilul ales.
Când să folosești 100% cu diacritice?
În anumite contexte, scrierea corectă cu diacritice nu este doar o opțiune estetică, ci o necesitate strategică. Pentru branduri care pun accent pe reputație, încredere și comunicare rafinată, utilizarea completă a limbii române – cu toate semnele grafice – devine un diferențiator clar.
✅ Brand premium sau cultural
Brandurile premium – din industrii precum modă de lux, artă, design, arhitectură, publishing – comunică un standard înalt al imaginii. Scrierea fără diacritice într-un astfel de context poate transmite:
- grabă,
- lipsă de rafinament,
- sau chiar lipsă de respect față de limba română.
Exemplu: Un brand de mobilier artizanal care scrie „masa lemn masiv” pierde complet poezia și identitatea mesajului față de „masă din lemn masiv”.
Percepția este totul în acest segment.
✅ Site educațional sau medical (ex: adeomed.ro)
În domenii bazate pe încredere și autoritate, cum sunt educația, medicina, psihologia sau științele sociale, scrierea corectă nu este opțională. Este o dovadă de competență și respect față de public.
Un articol medical despre „eczema copiilor” scris fără diacritice poate părea lipsit de rigurozitate, oricât de corect ar fi din punct de vedere științific.
Adeomed.ro este un exemplu pozitiv: deși Google favorizează uneori formele fără diacritice, site-ul menține o scriere curată, profesionistă și în acord cu standardele medicale.
✅ Conținut axat pe storytelling, emoție, claritate
În proiectele unde povestea și mesajul uman contează, cum sunt blogurile personale, jurnalele de brand, proiectele CSR, campaniile sociale sau site-urile de educație emoțională, diacriticele ajută la:
- tonul narativ,
- claritate semantică,
- conectare autentică cu publicul.
Exemplu: „Te iubesc, mama!” vs. „Te iubesc, mama” – diferența de semnificație e enormă, iar cuvintele prind viață prin diacritice.
✅ Prezență activă în presă și parteneriate media
Textele citate sau preluate de publicații (Hotnews, Libertatea, Republica, Adevărul etc.) trebuie să respecte normele gramaticale ale limbii române. Dacă vrei să ai vizibilitate media, să publici guest posts sau să participi în parteneriate cu autoritate, diacriticele sunt obligatorii.
Jurnaliștii și editorii nu vor promova conținut fără diacritice – afectează imaginea propriei publicații.
Bonus: diacriticele corecte contribuie și la accesibilitate digitală, pentru utilizatori cu dificultăți de vedere sau care folosesc cititoare de ecran – aceste instrumente interpretează mai corect conținutul redactat corect gramatical.
Când poți merge 100% fără diacritice?
Deși scrierea corectă este ideală din punct de vedere lingvistic și estetic, în unele cazuri, viteza, volumul și eficiența comercială primează. Pentru anumite tipuri de site-uri, scrierea fără diacritice nu doar că este acceptabilă, ci chiar recomandabilă din punct de vedere strategic.
✅ Magazin de produse generice, axat pe volum (ex: site-uri de bricolaj)
Site-urile cu zeci de mii de produse – din nișe precum bricolaj, electrocasnice, piese auto, decorațiuni, papetărie – se concentrează pe:
- trafic de volum mare,
- optimizare pe termen scurt,
- indexare rapidă în Google.
Pentru aceste site-uri, viteza de generare și publicare a conținutului este esențială, iar scrierea fără diacritice reduce erorile și timpul de editare.
Exemplu: titluri precum „pat copii”, „masa bucatarie”, „raft perete” sunt mai potrivite pentru indexare în masă.

✅ Site-uri de afiliere axate exclusiv pe conversii
Proiectele de tip afiliere – care trimit utilizatorii către alte platforme comerciale – urmăresc conversia rapidă, nu loializarea sau experiența editorială. În aceste cazuri:
- SEO-ul se bazează pe potrivirea cu interogările brute,
- accentul este pe CTR, ranking și monetizare directă.
Dacă targetezi carut sport ieftin, iar 95% dintre căutări sunt fără diacritice, e logic să optimizezi totul fără diacritice, inclusiv titlurile și descrierile.
Greseli frecvente in limba romana
✅ Pagini de tip „landing page” pentru campanii PPC sau SEO de masă
Pentru landing page-uri dedicate – fie că sunt folosite în Google Ads, Facebook Ads sau campanii de SEO bazate pe long-tail:
- viteza de creare este mai importantă decât finețea lingvistică,
- paginile sunt temporare sau testate A/B,
- publicul nu vine pentru experiență editorială, ci pentru un răspuns rapid la o nevoie punctuală.
Exemplu: o pagină pentru „promotie centrale termice ieftine” poate funcționa mai bine fără diacritice, deoarece se aliniază exact cu forma tastată în Google.
✅ Startup-uri care testează rapid și nu au resurse pentru optimizare fină
În faza de MVP (minimum viable product), startup-urile au nevoie să valideze rapid idei și să lanseze pagini cu bugete reduse. În acest caz,:
- timpul e mai valoros decât forma,
- gramatica poate fi optimizată ulterior, după validare,
- utilizatorii în early stage sunt mai toleranți cu forma atâta timp cât găsesc funcționalitate și utilitate.
Ex: un tool SEO în beta sau o aplicație de food delivery la început de drum nu își va pierde credibilitatea pentru că scrie „comanda mancare” în loc de „comandă mâncare”.
Observație importantă
În toate aceste cazuri, scrierea fără diacritice este o alegere de eficiență, nu de neglijență. Ideal, aceste proiecte ar trebui să planifice o etapă ulterioară de rafinare a conținutului, în care se poate introduce scrierea corectă – cel puțin în paginile importante pentru autoritate sau brand.
Nu există un „răspuns universal” pentru problema diacriticelor în SEO. Este o alegere strategică între estetică și trafic, între identitate culturală și optimizare matematică. Personal, în proiectele unde vreau să ofer o experiență real valoroasă, scriu întotdeauna cu diacritice. Dar dacă aș urmări doar cifrele și conversiile brute, aș merge pe varianta fără.
👉 Dacă vrei să discutăm un audit personalizat legat de structura site-ului tău și decizia de a folosi diacritice sau nu, scrie-mi pe WhatsApp la 0722237373 sau trimite un email la contact@aysa.ro.